Computer personal

Diagramă a unui calculator personal contemporan:

1. Monitor
2. Placă de bază
3. Microprocesor
4. Memoria principală (RAM)
5. Plăci de extensie
6. Sursa de tensiune joasă continuă (DC)
7. Unitate de disc optic
8. Hard disk
9. Tastatură
10. Mouse

Termenul computer personal (în engleză: personal computer sau PC, care se pronunţă pi-si.) are trei semnificaţii posibile:

1. Calculatoarele de tip IBM PC cu microprocesor de tip Intel 8088 (un Intel 8086 cu magistrala de date pe 8 biţi) sau altă versiune ulterioară, iniţial concepute pentru un singur utilizator, care au impus termenul; în ziua de azi IBM nu mai fabrică PC-uri.
2. Un termen generic care descrie calculatoarele compatibile cu specificaţiile IBM;
3. Un termen generic folosit uneori (dar impropriu) pentru a descrie toate computerele de capacitate şi performanţă relativ mici, de birou sau chiar portabile.

Prima generaţie de computere personale a fost cunoscută şi sub denumirea de "computere pentru acasă" (home computers).

Astăzi, majoritatea calculatoarelor mici sunt PC-uri, deci compatibile din punct de vedere hardware cu PC-urile iniţiale ale firmei IBM. Ele folosesc procesoare fabricate de firmele AMD sau Intel.

Prin contrast, există şi calculatoare mici care nu sunt PC-uri (au alte principii de funcţionare decât PC-urile). În ziua de azi (2007) ele sunt fabricate de firmele Apple (familia de calculatoare Macintosh), Hewlett-Packard, SGI, Sun Microsystems şi altele.

Numărul de computere personale aflate în uz în lume a depăşit pragul de 1 miliard în luna iunie 2008^[1].

Note

Acest articol despre hardware pentru computer este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.