Iudaism

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Iudaismul este religia şi cultura poporului evreu. Fundamentele şi istoria iudaismului constituie fundaţia istorică a multor alte religii, incluzând creştinismul şi islamismul. Termenul iudaism înseamnă "cel ce aduce slavă lui Dumnezeu, cel unic".^{[necesită citare]} Este cea mai veche religie monoteistă (religie cu un dumnezeu unic, forma de "monoteism exclusiv") care a supravieţuit până astăzi (monoteismul exclusiv al faraonului reformator Akenaton nu precede scrierea Torei).

Scrieri

Iudaismul se bazează pe o carte sfântă, Biblia iudaică, ce cuprinde 24 de cărţi grupate în 3 secţiuni. Acestea sunt:

1 Tora sau Torah(תורה) (Pentateuhul), care reprezintă primele cinci cărţi ale Bibliei: Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul. Din ea se citeşte în zilele de Sâmbata (Şabat) şi de sărbătoare. În sens larg Tora cuprinde toate învăţăturile şi cărţile profetice şi hagiografice, iar în sens restrâns reprezintă doar Pentateuhul.

2 Profeţii (נביאים,Neviim), care se împart în:

1. 1. "cei vechi": Iosua(יהושע), Judecătorii(שופטים), Samuel(שמואל) şi Regii (מלכים).
   2. regrupează oracolele şi viziunile lui Iosua יהושע, Ieremia ירמיהו, Iezechiel יחזקאל şi ale "Celor doisprezece" התרי עשר

3 Scrierile (כתובים,Ketuvim) cuprind:

1. 1. Psalmii תהילים Tehilim - 150 de cântări şi imnuri
   2. Proverbele משלי
   3. Iov איוב
   4. Cele cinci megilot
      1. Cartea Cantarilor שיר השירים
      2. Rut רות
      3. Plângerile איכה
      4. Eclesiastul קהלת
      5. Esther אסתר
   5. Daniel דניאל
   6. Ezra עזרא
   7. Nehemia נחמיה
   8. Cronici 1 si 2. דברי הימים

O altă carte importantă este תלמוד Talmudul, carte alcătuită din משנה Mişna şi גמרא Ghemara (care în ebraică înseamnă "adăugare") şi care reprezintă o interpretare a textelor din Biblie.

Ritualuri

Lăcaşul de cult este sinagoga. Aceasta are un dulăpior unde se găsesc textele religioase, care sunt de regulă scrise pe suluri, de asemenea Menorá (candelabrul cu şapte braţe).

La 8 zile de la naştere orice copil de sex masculin este circumcis, ca semn al intrării sale în legământ cu Dumnezeu. Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieţi la 13 ani.

Evreii practică rugăciunea de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. La rugaciunea de dimineaţă bărbaţii îşi aşează pe cap un şal de rugăciune numit Talith, simbol al prezenţei divine, ei recitând cu această ocazie şi celebra binecuvântare "baruh şelo asani işa", care se traduce astfel: "Binecuvântat e Dumnezeu că nu m-a făcut femeie".Desi este o religie cu puternice rădăcini patriarhale, iudaismul rezervă femeii din punct de vedere religios şi social un loc de invidia.Prin binecuvantarea mai sus amintitta,evreii nu fac in niciun caz o afirmatie sexista,ci dimpotriva-ei ii multimesc lui D-zeu pentru toate ritualurile care li s-au dat si pe care sunt obligti sa le respecte,spre deosebire de femei care nu sunt obligate,deoarece acestea pot mentine legatura stransa cu D-zeu si in lipsa acestor obligatii.^[1] Din rugăciune nu trebuie să lipsească profesiunea de credinţă: Shma Israel ("Ascultă Israele", Deuteronom 6, 4-9). De asemenea în timpul rugăciunii bărbaţii trebuie să poarte aşa numitele filacterii. (tefilin) Cultul mozaic este axat pe îndeplinirea celor 613 porunci enumerate în Tora (primele cinci cărţi ale lui Moise. Dupa religia evreiască e interzis de lucrat în ziua de sâmbătă şi în zilele de sărbători. Sunt şi zile de post în care nu se mănâncă şi nu se bea nici măcar apă. În timpul sărbătorii de Paşte פסח (Pesah) (în amintirea ieşirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă decât pâine nedospită, care se cheamă pască (în ebraică "maţa" מצה), timp de 7 zile. În timpul sărbătorii de Sukot(סוכות) evreii ies din casele lor şi locuiesc şapte zile in colibe/corturi.

La sinagogă cel care conduce ritualul este rabinul, care are funcţia unui îndrumător religios. El este cel care coordonează studiul Torei.

Se vorbeşte în iudaism şi de o serie de restricţii alimentare, deoarece aici intervine distincţia dintre pur şi impur. Astfel evreii au voie sa mănânce doar carne a rumegătoarelor cu copita despicată: oaie, capră şi vacă şi carnea animalelor acvatice cu solzi şi înotătoare. De asemenea, evreii au reguli precise la sacrificarea animalelor. Aceste reguli alimentare au drept scop sfinţirea credinţei cotidiene. Evreii religioşi nu mănâncă carne împreună cu lactate. Cuşer este un cuvânt din dialectul românesc al limbii idiş (kosher in idişul standard, kasher în limba ebraică). Înseamnă pregătit după ritual şi, în cazul mâncării, garantat de a fi conform unor standarde de legi religioase evreieşti

• Vezi şi Halakha

Istoric

• Vezi şi Hasidism

Şoa (holocaustul, nimicirea în ebraică) a avut loc în perioada nazistă, când 6 milioane de evrei au fost gazaţi şi apoi arşi în lagărele de concentrare (Auschwitz, Dachau).

Vezi şi

• Avraam
• Calendarul ebraic
• Crestinism
• Dumnezeu
• Evrei
• Talmud
• Ghemara
• Midraş
• Tora
• Ierusalim
• Istoria evreilor în România
• Lista sinagogilor din România
• Monoteism
• Pentateuh
• Regiunea Autonomă Evreiască
• Religie
• Sinagogă
• Romanioţi

Legături Externe

• Tradiţia iudaică în studiul Cabalei
• Mozaicismul